Printre documentele păstrate în fondul familial Gașpary al Secției Județene a Arhivelor Naționale Timiș se află o chitanță emisă la Budapesta, la 26 noiembrie 1910, de atelierul cizmarului Szalai Sándor, „succesorul lui Páar József”.
Antetul documentului nu este unul oarecare: Szalai se prezintă ca meșter cizmar și furnizor al Curții Alteței Sale cezaro-crăiești, arhiducele József. Atelierul funcționa în Palatul Klotild, pe strada Duna nr. 6, unul dintre edificiile reprezentative ale Budapestei de la începutul secolului XX, ridicat în anii 1899-1902 și legat chiar prin nume de arhiducesa Clotilde, soția arhiducelui József.
Chitanța este emisă către Ödön Gáspáry, moștenitor al ramurii Gașpary-Palik-Ucsevny de Fârliug și Dezești. Textul manuscris consemnează primirea sumei de 379 coroane pentru „különböző cipőárúért”, adică pentru diverse articole de încălțăminte. Suma, natura furnizorului și adresa atelierului arată un nivel de consum urban aristocratic, compatibil cu profilul pe care îl conturează și celelalte documente despre Ödön: un membru al elitei bănățene care circula între Lugoj, Budapesta și spațiul austro-ungar central, frecventa servicii de lux și aparținea unei lumi sociale în care statutul se exprima și prin obiecte, îmbrăcăminte, mobilitate și relații comerciale. De altfel, Ödön Gáspáry este primul șofer care parcurge cu automobilul propriu, la începutul sec XX, distanța dintre Lugoj și Budapesta.
Imaginea aceasta se potrivește cu datele expoziției despre Familiile nobiliare ale Banatului a Muzeului de Istorie a Banatului. De aici aflăm că Ödön Gáspáry este fiul lui Pál Gáspáry și al Ștefaniei Maria Palik-Ucsevny, moștenitor al Boldurului și al unei clădiri cu patru etaje din Pesta.
Același text îl prezintă drept unul dintre primii posesori de automobil din Lugoj: în 1911 ar fi cumpărat de la contele Endre Pejacsevich un automobil Puch, model 1910, cu caroserie Prinz Heinrich, parcurgând distanța Budapesta-Lugoj în 7 ore și 23 de minute.
Chitanța de la Szalai Sándor se așază firesc în aceeași biografie: Ödön nu era doar un proprietar rural bănățean, ci un consumator al serviciilor de prestigiu din capitala ungară.
Prin urmare, documentul are valoare mai mare decât o simplă chitanță comercială. El surprinde concret modul în care un nobil/proprietar bănățean își întreținea statutul social prin rețele urbane de lux: pantofar de curte, adresă centrală în Budapesta, sumă importantă, articole vestimentare rafinate.
Ödön Gáspáry: omul automobilului Puch, al drumurilor rapide spre Pesta, dar și al încălțămintei comandate de la un furnizor al casei arhiducale.
